Plajele sălbatice din județul Tulcea își așteaptă oaspeții

Divertisment

La capătul Uniunii Europene, după ce străbate 2.860 de kilometri, Dunărea lasă la vărsarea în Marea Neagră sedimentele aduse de pe drum, plajele de la Sulina, Sfântu Gheorghe și Gura Portiței constituind astfel cel mai tânăr pământ european.

Sălbatice, dar civilizate întrucâtva de autoritățile locale, ferite într-o oarece măsură de agresiunea oamenilor datorită izolării geografice, plajele de la Marea Neagră din județul Tulcea, ca și cele de la Corbu și Vadu din județul Constanța, fac parte din Rezervația Biosferei Delta Dunării și constituie puncte de atracție pentru turiști. 

Despre istoria plajei din orașul Sulina se pot scrie volume întregi, pornind chiar cu scrisoarea adresată în anul 1888 de administrația urbei de la acea vreme diplomaților români prin intermediul Comisiei Europene a Dunării pentru a asfalta drumul din oraș la plajă. Drumul a fost amenajat în anul 2011, dar, conform legislației de mediu din România aliniată la cea europeană, nu poate fi reparat decât la finele sezonului turistic, atunci când habitatele naturale protejate la nivel european nu sunt afectate. Iar dacă la începutul iernii, pasarela din lemn se repară, până la deschiderea sezonului turistic ea este din nou distrusă din cauza intemperiilor și a animalelor crescute în stare de libertate. 

Anterior amenajării de pe plaja din orașul Sulina din cauza căreia, în anul 2011, România a primit infringement din partea UE, pe malul mării, cu sprijinul fondurilor de pre-aderare, s-a amenajat o terasă care și în momentul de față este deschisă. Campingul amenajat în anul 2011 pe o suprafață de 3,5 hectare are aceeași soartă ca drumul din oraș până la plajă realizat de autoritățile române. 

„Înțelegem decizia de infringement a UE, dar asta nu înseamnă că plaja trebuie închisă. Ea este un punct de atracție pentru vizitatorii orașului nostru și încercăm să o îngrijim cum se poate mai bine. Am amplasat deja recipiente pentru deșeuri și vom avea, ca în fiecare an, un salvamar plătit de societățile care au terase pe plajă”, a declarat pentru AGERPRES primarul Sulinei, Aurel Dimitriu.

Plaja din orașul Sulina își așteaptă oaspeții, prețurile practicate de cele trei unități de comerț din zonă fiind similare cu cele din turismul românesc.

La Sfântu Gheorghe, ca și la Sulina, potrivit lucrării „Delta Dunării — Rezervație a Biosferei”, editată sub egida Ministerului Mediului și Academiei Române, procesele naturale de modelare a țărmului Mării Negre sunt resimțite cu mai multă intensitate prin înaintări și retrageri. Adică, dacă în alte zone de pe litoralul românesc, apa își intră în drepturi acoperind țărmul, gurile de vărsare a Dunării în mare câștigă teren în fața Mării Negre. Astfel, sectoarele de înaintare a țărmului sunt în primul rând în fața gurilor de vărsare ale celor trei brațe ale Dunării cu o medie anuală de la 20 la 16,8 metri, la Sulina, la 60 de metri, în delta secundară a Chiliei. La Sfântu Gheorghe, media anuală a fenomenului este de 20 de metri, așa că turiștii nu trebuie să se mire că drumul la plajă pare din ce în ce mai lung.

„Noi nu avem pe plajă nici terasă, nici dușuri, nici salvamari, nici nimic și cred că plaja va rămâne așa. Dacă nu e noastră, nu putem să construim ceva, pentru ca apoi să pățim ca la Sulina sau să dărâmăm. Ar fi fost bine să ni se dea în administrare, dar nu știu dacă ne-ar aduce mari beneficii. Deocamdată, o administrăm voluntar și am amplasat deja recipiente pentru strângerea deșeurilor”, a afirmat primarul comunei Sfântu Gheorghe, Valentin Sidorencu.

Gura Portiței are o poveste aparte. Situată pe malul lacului Golovița din complexul lagunar Razim-Sinoie, zona a fost locuită de lipoveni și atestată documentar în anul 1710. Cercetările efectuate aici au revelat că, la fel ca în sudul litoralului românesc, țărmul se supune procesului de retragere în fața Mării Negre. Pentru stoparea acestui fenomen, în anii ’70, s-a decis transformarea lacului Golovița într-unul închis. Încă de atunci se pare că Gura Portiței, zonă în care nu se ajunge decât cu barca, era recunoscută la nivel național și internațional pentru liniște și natură, fiind cel mai probabil încă din regimul comunist o Vamă Veche elitistă în contextul în care accesul în zonă era mai dificil.

Cea mai mare parte din zona de litoral a rămas neatinsă și constituie zonă strict protejată, iar, ca orice lucru interzis, este și o atracție pentru turiști. O altă parte este deschisă celor care doresc să campeze, iar o altă zonă a fost concesionată la finele anilor 1990 unei firme private care a construit toate dotările necesare unui sat de vacanță ce dorește să răspundă oricăror pretenții. Primul sat de vacanță din România clasificat la categoria de trei stele trece acum printr-o perioadă mai puțin fastă, după ce în anii anteriori toate locurile erau rezervate încă de la începutul sezonului estival.

„Începutul sezonului turistic a fost mai slab decât în ultimii doi ani, din cauza examenelor școlare, dar și a vremii. Pentru acest an, estimăm un procent de ocupare de 80% și luăm în considerare în același timp oportunitatea realizării unor noi investiții aici”, a declarat administratorul complexului Eden din Gura Portiței, Gabriel Dițu. 

De altfel, situația de la Gura Portiței nu este diferită de cea înregistrată de agenții turistici din localitățile situate în Delta Dunării, doar unele pensiuni din zonele limitrofe Rezervației fiind ocupate în proporție de 100% în sărbătorile legale din acest sezon estival.

Plajele sălbatice de pe litoralul Mării Negre sunt în atenția Consiliului Județean (CJ) Tulcea care a comandat studiul de impact necesar ridicării procedurii de infringement anunțată de CE pentru plaja din Sulina, clasificării tuturor celor trei plaje prezentate anterior și introducerii acestora în circuitul turistic.

„După ce studiul de impact plătit de CJ va fi finalizat și transmis Comisiei Europene, sperăm să putem clasifica aceste plaje și să le introducem în circuitul turistic. Cred că răul cel mai mare s-a făcut în timpul luptelor mărunte de pe plan local și am încredere că toate problemele vor fi depășite odată cu finalizarea studiului”, a declarat președintele CJ, Horia Teodorescu.

Potrivit cercetătorilor, băile de soare, vântul, uniformitatea presiunii atmosferice, conținutul crescut de iod și săruri din atmosferă, umezeala constantă și variațiile mici ale temperaturii sunt condițiile necesare pentru practicarea turismului balneo-climatic care se întrunesc în mod special pe plajele de la Sulina, Sfântu Gheorghe și Gura Portiței. 

Formată într-un golf al Mării Negre cu circa 16.000 de ani î.e.n., potrivit oamenilor de știință, Delta Dunării a evoluat în strânsă legătură cu cele trei brațe ale fluviului, Sfântu Gheorghe, Sulina și Chilia, primul menționat fiind cel mai vechi, iar ultimul cel mai tânăr. Delta Dunării are o suprafață de 5.470 de kilometri pătrați, o parte din aceasta aflându-se pe teritoriul Ucrainei. Ca mărime, este a treia deltă din Europa, după cele ale fluviilor Volga și Kuban, a 22-a de pe Terra, după cea a Kubanului, dar prin bogăția peisagistică și fauna în care păsările ocupă un prim loc, Delta Dunării reprezintă un punct de atracție deosebit din punct de vedere științific, turistic și economic.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *