Plajele sălbatice de la Marea Neagră, pline de turişti

Social

Sute de persoane campează în fiecare sfârşit de săptămână pe plaja sălbatică de la Marea Neagră din apropierea satului constănţean Vadu, iar zeci dintre ele sunt sancţionate cu amenzi de agenţii ecologi ai Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD), în contextul în care camparea în aceste zone este ilegală.

Situaţia este favorizată de legea nr. 82/1993 privind înfiinţarea Rezervaţiei care prevede amenzi cuprinse între 70 de lei şi 200 de lei pentru persoanele care campează în alte locuri decât cele amenajate special.

„Există posibilitatea achitării în termen de 15 zile a sumei de 35 de lei, adică a jumătate din valoarea minimă a amenzii prevăzute de legislaţie. Şi dacă nu ar fi jumătate din minim şi ar fi 70 de lei, tot este o amendă mică. Turiştii nu sunt descurajaţi să nu mai săvârşească aceste contravenţii”, a declarat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al Comisariatului Rezervaţiei al Gărzii Naţionale de Mediu (GNM), Sorin Cârjan.

El a mai spus că în urmă cu câţiva ani autorităţile au încercat să alinieze prevederile legii nr 82/1993 cu cele ale legii nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, dar demersurile nu s-au încheiat.

„Legea nr. 57/2007 sancţionează camparea neautorizată în ariile naturale protejate cu amendă de la 3.000 de lei la 6.000 de lei”, a precizat reprezentantul GNM.

Cîrjan a amintit că până acum aproximativ 15 ani, ARBDD a permis camparea în diferite zone din perimetrul Rezervaţiei, chiar dacă nu erau amenajate diferite utilităţi.

Ulterior, camparea în spaţiile respective a fost declarată ilegală, din cauza deşeurilor lăsate de vizitatori.

De aproape două luni, după fiecare sfârşit de săptămână, ARBDD numără pe contul propriu de pe o reţea de socializare peste 10.000 de turişti pe plajele de la Vadu şi Corbu, aminteşte că accesul în zonele strict protejate este interzis şi arată fotografii cu deşeuri lăsate pe plajă şi containerele pline cu resturi de la marginea satului Vadu.

„Cât timp nu campezi pe plajă cu cortul, nu intri cu maşină pe plajă, practic suntem legal. Pot să înţeleg că este rezervaţie, că este o plajă sălbatică, dar atâta timp cât permiţi accesul şi percepi o taxă mi se pare normal să ai grijă de loc şi să nu vedem ce e aici”, a declarat un turist din Bacău, care a arătat spre containerele pline cu deşeuri de la marginea satului Vadu.


Containerele respective îi nemulţumesc şi pe localnici, iar unii dintre ei susţin că problemele sunt de ordin legislativ.

„Balta sau plaja este a Tulcei, a ARBDD, iar satul aparţine de comuna Corbu şi această comună se ocupă de deşeuri, fără să încaseze bani de la turişti”, a declarat Adrian Drăguţ, în vârstă de 63 de ani, din satul Vadu.

El vinde legume şi miere turiştilor care străbat drumul până în sat şi spune că anul acesta vânzarea a fost mai mică de cel puţin două ori faţă de cea de anul trecut.

„Anul acesta, a fost un an ciudat. Roşiile s-au mănat, am pus pepenii de vreo trei ori, iar la miere am avut o singură extragere. Una din zece maşini se opreşte aici şi cumpără puţin. Dacă vând 20 de kilograme de roşii într-o zi”, a afirmat Adrian Drăguţ.

Constănţeanul a adăugat că turiştii care ajung în fiecare an la Vadu sunt totuşi şi o sursă de venit pentru localnici. „Unii turişti preferă să stea la localnici. Plaja e sălbatică, iar oamenii preferă asta”, a mai spus vânzătorul de legume.

Taraba improvizată la marginea satului este şi centru de informare turistică pentru vizitatori, în zonă ARBDD neavând un asemenea punct.

„Las şi eu la dumneavoastră numărul acesta de înmatriculare? A căzut de la o maşină înmatriculată în Polonia. S-a întors spre plajă, dar nu am reuşit să o ajung”, a spus un bucureştean arătând plăcuţa de înmatriculare.

Pentru vizibilitate, vânzătorul a atârnat numărul de înmatriculare de un colţ al cortului, iar câteva minute mai târziu o maşină a Poliţiei Rutiere a trecut prin zonă.

Drumul spre plaja sălbatică de la Marea Neagră este îngust, iar şoferii îşi fac loc unii altora, fără grabă, claxoane sau insulte.

Pe plajă, corturile se întind cât cuprinzi cu privirea, copiii râd pe malul Mării Negre, iar părinţii îi supraveghează întinşi la soare. La mică distanţă de plajă, printre dunele de nisip, se ascund şi rulotele.

Pe plajă nu sunt deşeuri, iar unii tineri care susţin că au venit doar pentru o singură noapte la Vadu recunosc că nu au plătit permisul de acces în Rezervaţie şi spun că vor să se întoarcă aici.

„Nu a venit nimeni să ne întrebe de permise. Nici nu am ştiut că trebuie să plătim. Am venit aici pentru că staţiunile de pe litoral ni s-au părut aglomerate. Ne-a plăcut intimitatea de aici, liniştea, apa, nisipul foarte fin şi faptul că nu sunt alge. Autorităţile ar trebui să ne lase să ne bucurăm de peisaje. Ştim să păstrăm plaja curată”, a afirmat Ioana, din Bucureşti.


Probleme legate de gestionarea deşeurilor de pe plajele sălbatice din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării sunt de peste 15 ani şi la Gura Portiţei, Sfântu Gheorghe şi Sulina.

În ultimele două unităţi administrativ-teritoriale, autorităţile locale tulcene sau cei care deţin spaţii pe plaje cheltuie fonduri pentru strângerea deşeurilor, deşi zona aparţine din punct vedere legal ARBDD.

La Gura Portiţei, operatorul privat de turism deţine contract pentru gestionarea deşeurilor de pe suprafaţa pe care o administrează, dar nu şi în zona din imediata apropiere. Aşa se face că în luna iulie, chiar în faţa Centrului de informare turistică al ARBDD, era un morman de deşeuri.

Potrivit GNM, numai în luna iunie, Comisariatul Rezervaţiei din cadrul GNM a aplicat 57 de amenzi în valoare totală de 19.900 de lei pentru campare neautorizată şi pentru acces autoturism în Rezervaţie fără permisul eliberat de ARBDD.

Încă din anul 2016, ARBDD a aprobat un regulament privind activităţile permise pe plajele de la Marea Neagră din rezervaţie, care permite folosirea unităţilor mobile de comerţ, precum şi a şezlongurilor şi a umbrelelor de soare, articole care trebuie să fie strânse la finele fiecărei zi de plajă.


ARBDD a amplasat doar la Sulina panouri informative cu speciile de interes comunitar prezente pe plajă, iar la Vadu la intrarea pe drumul spre plajă există un panou care-i avertizează pe vizitatori că sunt interzise printre altele camparea, accesul, staţionarea sau parcarea oricăror mijloace de transport motorizate, acostarea navelor în zonele costiere, deteriorarea habitatelor naturale, precum şi staţionarea pe timpul nopţii.

Potrivit panoului, singurele activităţi permise sunt plimbările şi curele helio-marine.

De-a lungul timpului unii specialişti ai Institutului Naţional Delta Dunării au amintit că plajele sălbatice de pe malul Mării Negre constituie zone importante în contextul în care aici se dezvoltă primele forme de viaţă şi au subliniat că sunt deschişi colaborării cu autorităţile locale pentru a organiza evenimente legate de promovarea speciilor deosebite care se regăsesc în zone.

Spre deosebire de plajele sălbatice de la Marea Neagră, pădurea Letea, o altă zonă strict protejată din perimetrul rezervaţiei, a fost deschisă de mai mulţi ani turiştilor, iar autorităţile au amenajat trasee speciale pentru ei.

Sulina, Sfântu Gheorghe şi Gura Portiţei, judeţul Tulcea, Vadu şi Corbu, judeţul Constanţa, sunt locurile unde România deţine încă plaje sălbatice, cele cinci unităţi administrativ-teritoriale amintite aflându-se pe teritoriul Rezervaţiei.

Cu o suprafaţă de 4.455 de kilometri pătraţi, din care 85% se află pe teritoriul României, iar restul pe cel al Ucrainei, Delta Dunării, Rezervaţie a Biosferei, este Zonă umedă de importanţă internaţională inclusă în Lista Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural al UNESCO. Având în vedere unicitatea zonei născută din aluviunile aduse de Dunăre până la vărsarea în Marea Neagră, precum şi numărul mare al speciilor de floră şi faună, întreaga suprafaţă a Rezervaţiei este constituită din situri de interes comunitar. AGERPRES

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.