Suprafața totală: 8.499 kmp
Numărul orașelor: 5, din care un municipiu — Tulcea
Numărul comunelor: 46
Numărul satelor: 133
Județul Tulcea este localizat în jumătatea nordică a provinciei istorice Dobrogea, în extremitatea sud-estică a României.
Înconjurat din trei părți de apă, județul se învecinează la Vest cu județele Brăila și Galați, la Nord cu Ucraina prin granița naturală Dunărea, la Est cu Marea Neagră, iar singurul hotar terestru este la Sud, cu județul Constanța. Pe teritoriul județului se află punctul extrem estic al României, la Sulina.
Punctele de trecere a frontierei în regim de transport portuar sunt: Tulcea, cu punctele corespondente Ismail și Reni pe teritoriul ucrainean, respectiv Sulina, către apele internaționale. În regim de trafic internațional cu specific aeroportuar există punctul de trecere a frontierei de pe Aeroportul ”Delta Dunării”—Tulcea.
Suprafața județului reprezintă 3,56% din suprafața țării.
Tulcea se numără printre județele cu cel mai mic număr de persoane în populația stabilă, conform Recensământului Populației și Locuințelor din 2011. Astfel, populația se cifrează la 213.083 persoane de locuitori, dintre care 99.581 persoane (46,7%) locuiesc în mediul urban și 113.502 în mediul rural. Orașele Babadag, Măcin, Isaccea, Sulina au populații de sub 10.000 de locuitori. Tulcea este unul din cele două județe cu cele mai mari reduceri ale populației stabile, de peste 15%, față de recensământul anterior. Pe de altă parte, se clasează în grupa județelor cu potențial economic mare, printr-o pondere superioară în totalul populației a grupei de vârstă 25-64 de ani (57,1%), reprezentativă pentru resursele de muncă și dezvoltarea economică. Datorită întinderilor de apă, județul Tulcea are cea mai mică densitate a populației, de 25,07 locuitori/kmp.
Informația privind etnia a fost disponibilă la ultimul recensământ pentru aproximativ 199.000 de persoane, dintre care s-au declarat români 180.496 persoane (90,80%), romi 3.423 persoane (1,72%). Grupurile etnice cu un număr reprezentativ de persoane sunt: ruși-lipoveni (10.342 persoane), turci (1.674), ucraineni (1.083), greci (1.181), tătari (119).
Din suprafața totală a județului, 40,54% (3.446 kmp) este ocupată de suprafața umedă constituită din Delta Dunării și complexul lagunar Razim-Sinoe, în Nord-Estul județului. Acest perimetru reprezintă prima zonă biogeografică, în continuă expansiune, datorită depunerii continue a aluviunilor Dunării.
Dunărea formează hotarul natural la Vest și Nord, fiind principala cale de transport în județ. În dreptul municipiului Tulcea, Dunărea se desparte în trei brațe: Chilia la Nord, Sfântu Gheorghe la Sud (ambele numai pentru transportul fluvial) și Sulina la mijloc, care asigură transportul maritim până în porturile Galați, pentru nave mai mari, și Brăila, pentru nave mai mici. Transporturile fluviale și maritime de mărfuri și călători se realizează prin porturile Tulcea, Sulina, Sfântu Gheorghe, Isaccea, Chilia Veche, Măcin, municipiul Tulcea reprezentând principala localitate de plecare către Delta Dunării.
La Sud de brațul Sfântu Gheorghe se află laguna Razim, care se continuă în județul Constanța cu lacul Sinoe.
Delta Dunării este una dintre cele mai mari delte de pe glob, care datorită numeroaselor specii de păsări, insecte, reptile și pești a fost declarată în 1990 Rezervație a mediului înconjurător, ecologică și a păsărilor, sub protecția și în patrimoniul UNESCO. Valoarea universală a Rezervației Delta Dunării a fost recunoscută prin includerea în rețeaua universală a rezervațiilor biosferei, în cadrul programului ”Omul și biosfera”, lansat de UNESCO în 1970. În 1991, Rezervația Biosferei Delta Dunării (RBDD) a fost recunoscută ca Zonă Umedă de importanță internațională, mai ales ca habitat al păsărilor de apă, prin Convenția RAMSAR.
Relieful mai cuprinde Horstul Dobrogean la Vest, rest al lanțului de munți Hercinic, din care fac parte Munții Măcinului. Horstul Dobrogean reprezintă a doua zonă biogeografică, care se prezintă ca un platou tipic ce determină existența a încă trei zone biogeografice: zona de stepă, zona de pădure de stepă și zona de pădure. Munții Măcinului se află în Nord-Vestul județului, având înălțimea unor dealuri (culmea Pricopanului, 476 m), dar care, datorită pantelor abrupte și sălbatice, au aspect de adevărați munți.
În județul Tulcea apele sunt grupate în două bazine hidrografice: Dunăre și Litoral, care ocupă 71%, respectiv 29% din suprafața județului. Rețeaua hidrografică care exclude Delta Dunării este cea mai redusă din țară și se caracterizează prin râuri scurte, tributare Dunării sau care se varsă în cuvetele lacustre de pe litoralul Mării Negre. Abundența lacurilor fluviale (Peceneaga, Balta Traian, Jijila, Gorgonel, Telincea, Parcheș, Somova), deltaice (Furtuna, Gorgova, Merhei, Matița, Tatanir, Lumina, Puiu, Lacu Roșu, Trei Iezere) și litorale (Razim, Dranov, Golovița, Zmeica, Ceamurlia, Babadag) constituie o importantă resursă naturală, cu importanță piscicolă, pentru alimentare cu apă, comunicații și baze de agrement.
Lista rezervațiilor naturale din județul Tulcea cuprinde, pe lângă Delta Dunării (580.000 ha): Arinișul Erenciuc (50 ha), Capul Doloșman (125 ha), Complexul Sacalin Zătoane (21.410 ha), Complexul Periteașca — Leahova (4.125 ha), Complexul Vătafu — Lunguleț (1.625 ha), Grindul și Lacul Răducu (2.500 ha), Insula Popina (98 ha), lacurile Belciug, Potcoava, Rotundu, Nebunu, lacul fosilifer Dealul Bujoarele, Parcul Național Munții Măcinului (11.152 ha), pădurile Caraorman (2.250 ha), Babadag — Codru, Letea (2.825 ha), Valea Fagilor, Rezervația botanică Korum Tarla, Rezervația geologică Agighiol, Rezervația naturală Dealul Bujorului, Rezervația de liliac Valea Oilor, Rezervația de liliac Fântâna Mare, Roșca — Buhaiova (9.625 ha), Sărăturile Murighiol (87 ha), Vârful Secarul.
Resursele subsolului, cât și cele de suprafață, constituie rezerve importante de materii prime și materiale. Reprezentative pentru județ sunt și terenurile arabile, viile, livezile, grădinile, pășunile și fânețele. Dealurile județului sunt acoperite, în parte, cu păduri de foioase, tot aici fiind întâlnite cele mai întinse păduri de tei argintiu din Europa, o importantă bază meliferă.
În privința energiei eoliene, județul Tulcea are un potențial energetic superior altor zone ale țării, care a început să fie valorificat prin derularea unor investiții în amplasarea centralelor eoliene în zonele: Baia, Valea Nucarilor, Topolog, Măcin, Agighiol, Casimcea, Stejaru, Cerna, Mahmudia, Beștepe.
În ceea ce privește turismul, capacitatea existentă la nivelul anului 2013 se cifra la 4.365 locuri de cazare. Conform INS, sosirile de turiști în județ, în 2013, au fost de 80.992 persoane, din care sosirile de turiști străini s-au cifrat la 22.790, pentru zona Delta Dunării, inclusiv orașul Tulcea.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.