Cariera de piatră de la Iacobdeal de la finalul secolului al XIX-lea, exploatată de italienii veniţi în România să muncească, se transformă într-un loc turistic care îşi doreşte să rămână deschis vizitatorilor şi în timpul iernii.
Transformarea zonei într-o atracţie turistică a început în urmă cu doi ani prin accesarea fondurilor europene disponibile prin Grupul de Acţiune Locală (GAL) Munţii Măcinului-Dunărea Veche, proiectul, în valoare totală de 40.000 de euro, fiind realizat acum în proporţie de 80%, potrivit iniţiatoarei, Ana Ţăranu.
„A fost uşor să facem lucrurile, pentru că le-am făcut cu drag. Ne-a fost foarte greu să obţinem autorizaţiile, pentru că termenele noastre legale sunt mari. Îţi trebuie 30 de zile pentru una, 30 de zile pentru alta şi am ajuns să obţinem autorizaţia de construire după un an şi jumătate de la semnarea contractului, iar lucrul acesta ne-a întârziat foarte mult”, a declarat, pentru AGERPRES, Ana Ţăranu.
Până acum, s-au construit câteva foişoare în care turiştii se pot ascunde de soare şi s-au finalizat reţeaua de apă menajeră şi toaletele. Urmează să se amenajeze zona de camping care va avea 24 de locuri.
„Proiectul este realizat în proporţie de 80%. Am depus dosare de avizare pentru mediu şi la Direcţia de Sănătate Publică. Cei de la Turism au venit şi au văzut despre ce este vorba. În noiembrie, sperăm să depunem ultima cerere de rambursare. Vrem să impunem şi o taxă modică de vizitare. Urmează să plantăm copaci şi să punem gazon”, a mai spus Ţăranu.
Un al doilea proiect care se dezvoltă pe malul lacului este realizat prin Grupul Local pentru Pescărie Durabilă (Fisheries Local Action Group – FLAG) Dunărea Veche – Braţul Măcin, are drept obiectiv realizarea unor investiţii în prepararea şi vânzarea produselor de peşte şi are un buget total de aproximativ 52.000 de euro.
„Am cumpărat un magazin mobil, o maşină de două tone, special făcută să vândă produse din peşte şi peşte proaspăt în diferite localităţi. Ne-am gândit ca peştele să poată fi vândut ca fast-food. Am mai avut un magazin mobil, o maşină mai veche, mai puţin performantă. La acest proiect a fost dificil faptul că am făcut două achiziţii separate, cea a autovehiculului şi cea a utilajelor din el, şi a fost nevoie de foarte multă atenţie pentru ca cele două investiţii să devină una singură”, a mai menţionat Ana Ţăranu, originară din comuna Turcoaia.
Teoretic, proiectul european s-a încheiat, însă food-truck-ul care se află acum staţionat pe malul lacului Iacobdeal urmează să obţină şi autorizaţiile de funcţionare din partea autorităţilor statului român, aşa încât el nu este deocamdată funcţional.
„Avem pe cineva cu o reţetă deosebită, dar deocamdată trebuie să rămână secretă. Pentru food-truck, ne gândim la nişte produse speciale, încă suntem în perioada în care căutăm idei. Vrem să fie ceva deosebit. Încă nu ştim când va fi deschis. Totul depinde de autorizaţii. Vara va trece şi încercăm să facem locul atractiv şi pe timpul iernii. Sperăm să avem în curând o terasă închisă. Lacul arată frumos şi iarna, iar oamenii vin. Noi trebuie să găsim o modalitate în care să avem şi o zonă încălzită”, a menţionat Ana Ţăranu.
Situat în apropiere de drumul naţional care leagă judeţul Constanţa de trecerea Dunării cu bacul dintre localităţile Smârdan şi Brăila, lacul Iacobdeal este preferat de cei care vor câteva instantanee într-un cadru deosebit, dar şi de cei care vor să scape de arşiţa soarelui.
„Am mai fost aici de vreo câteva ori. Îmi place priveliştea şi poţi face o mulţime de fotografii interesante. În plus, apa lacului e foarte bună de scăldat. Mai bine aici, decât în alte parte”, a declarat Florina, o adolescentă venită la scăldat cu prietenii la Iacobdeal.
Actualul lac a fost o carieră de piatră, iar Victor Iancu, în vârstă de 83 de ani, născut în satul Greci, nepot al unui pietrar italian venit în România să muncească la cariera din Iacobdeal, spune că, la sfârşitul secolului al XIX-lea, nimeni nu se gândea că locul din care se exploata granit va deveni un lac.
„Mama îmi povestea că în colonia de la Iacobdeal a fost şi o sală de spectacole, se făcea şcoală acolo, oamenii aveau case, e drept, nu foarte rezistente, dar era o localitate la Iacobdeal. Unde este actualul lac era carieră, se scotea piatră din ea”, a declarat Victor Iancu.
La fosta carieră Iacobdeal, el mergea în timpul vacanţelor şcolare să-i ducă tatălui pachetul cu mâncare şi a văzut cum erau sparte blocurile mari de piatră.
„În vacanţe, mama îmi dădea sufertaşul cu mâncare şi mergeam cinci sau şase kilometri la tata. Îmi amintesc că, după o explozie, a rămas un bloc foarte mare de piatră, tata s-a învârtit două sau trei ore în jurul blocului, s-a urcat pe el, până când a găsit nervul. Cu o bucată de şpiţ de 4-5 centimetri, conic, a făcut o gaură mică, a băgat poncetul şi cu un baros de 15-20 de kilograme a lovit, iar piatra s-a desfăcut în zona superioară. Apoi, a început să împartă blocul în bucăţi de 10-15 centimetri. Studiau foarte mult înainte să taie piatra”, a mai spus Victor Iancu.
Lacul Iacobdeal s-a format după o derocare, iar unii localnici susţin că pe fundul lui se mai află încă vagonete de piatră care nu au putut fi scoase din cauza apei care a acoperit totul.
În urmă cu aproximativ 20 de ani, Ana a fost cerută de soţie pe malul lacului, apoi familia Ţăranu a concesionat zona pentru o perioadă de 49 de ani. Acum, lacul este supravegheat şi de fiul lor, Liviu Ţăranu, salvamar.
„Fiecare intră în lac pe răspunderea lui. Noi îi supraveghem pe turişti, suntem pregătiţi tot timpul să intervenim, dar momentan scăldatul este interzis”, a afirmat Liviu Ţăranu.
Multă lume intră însă în apă. Alte persoane sunt la plajă sau la terasă, iar şi mai puţini sunt cei care admiră peisajul Munţilor Măcinului care se află la câţiva kilometri depărtare.
„Turismul este singura alternativă pentru această zonă a judeţului Tulcea. În primele sesiuni, a fost un pic mai greu, pentru că lumea nu înţelegea despre ce este vorba, dar la ultimele sesiuni de finanţare, oamenii au început să fie foarte interesaţi de măsurile noastre, mai ales că au văzut şi proiectele realizate”, a declarat directoarea GAL Munţii Măcinului-Dunărea Veche şi a FLAG Dunărea Veche – Braţul Măcin, Ana Maria Cazacu.
Prin GAL Munţii Măcinului – Dunărea Veche, un parteneriat public-privat, înfiinţat în august 2016, autorităţi, persoane fizice şi juridice din 16 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Tulcea, care nu pot avea acces la suma de 1,1 miliarde de euro alocată prin mecanismul financiar Investiţii Teritorial Integrate – Delta Dunării, pot primi finanţări nerambursabile în valoare totală de 2,3 milioane de euro.
.JPG)
FLAG Dunărea Veche – Braţul Măcin funcţionează din anul 2017, se adresează populaţiei din comunele Dăeni, Ostrov, Peceneaga, Cerna, Horia, Hamcearca, Turcoaia, Carcaliu şi Smârdan, precum şi celei a oraşului Măcin şi, în baza unei Strategii de dezvoltare, a obţinut o finanţare totală de 1,98 milioane de euro. Din această sumă atrasă prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM), 1,6 milioane de euro reprezintă bugetul alocat pentru implementarea măsurilor prevăzute în Strategia de dezvoltare locală a comunităţilor vizate.
Cu cele peste 3.450 de specii de floră şi faună, dar şi cu suprafeţe importante de vegetaţie stepică, Parcul Naţional Munţii Măcinului, declarat Rezervaţie a Biosferei în anul 1998, este singura zonă din Uniunea Europeană unde ecosistemele specifice zonei de stepă se întâlnesc alături de păduri submediteraneene şi balcanice. Munţii Măcinului au o deosebită importanţă între formaţiunile muntoase din România, fiind cei mai vechi munţi dintre aceştia. AGERPRES
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.