Comorile din Jurilovca: Bujorul românesc, borşul de peşte şi cetatea Orgame

Divertisment

Comuna Jurilovca de pe malul lacului Razelm din Dobrogea este locuită de secole de pescari ruşi-lipoveni. Jurilovca a fost premiată de Comisia Europeană pentru turism accesibil persoanelor în vârstă şi celor cu nevoi speciale. Ce au văzut europenii în Dobrogea şi pentru ce au vrut să răsplătească aşezarea tulceană?

Comisia Europeană a acordat localităţii tulcene Jurilovca, alături de alte 18 localităţi europene, „Premiul european de excelenţă pentru turism accesibil”.

Premiul a fost acordat ca urmare a strădaniilor autorităţilor locale de a primi „vizitatori de toate vârstele din întreagă Europa”. „Se fac eforturi pentru că toţi vizitatorii, în egală măsură, să petreacă o vacanţă plăcută aici. Centrul local pentru turişti îi ajută pe toţi vizitatorii să găsească răspunsuri la orice întrebări, pe parcursul şederii lor în regiune”, arată CE într-un comunicat.

Potrivit Comisiei Europene, „turismul accesibil destinat persoanelor în vârstă şi celor cu nevoi speciale este una dintre ramurile turistice din Europa ale cărei resurse nu sunt suficient valorificate”, iar dezvoltarea sa sprijină oportunităţile egale şi drepturile omului, precum şi îmbunătăţirea calităţii generale a destinaţiilor turistice.

Din acest motiv, Comisia Europeană a decis să acorde în 2013 „Premiul european de excelenţă pentru turism accesibil” (EDEN).

Pe lângă Jurilovca, au mai fost premiate Kaunertal Valley (Austria), Ottignies-Louvain-la-Neuve (Belgia), Stancija 1904 – Svetvinčenat (Croaţia), Polis Chrysochous  (Cipru), Lipno (Cehia), Haapsalu (Estonia), Morvan (Franţa), Marathon (Grecia), Kaposvár  Zselic  (Ungaria), Cavan  (Irlanda), Pistoia (Italia), Liepāja (Letonia), Telšiai (Lituania), Horsterwold (Olanda), Przemyśl (Polonia) şi Laško (Slovenia).

Lipovenii din Jurilovca

În partea de sud est a judeţului Tulcea, în punctul de racord dintre promontoriul continental şi lacul Goloviţa este localitatea Jurilovca întemeiată de lipoveni la început de secol XIX. Prima atestare documentară datează din 1826 când era doar un mic cătun locuit de ruşii lipoveni, o etnie de sorginte slavă orientală, care veniseră în Dobrogea începând cu mijlocul secolului XVII, după schisma Bisericii Ortodoxe Ruse. Nefiind de acord cu restricţiile impuse de Biserică, staroverii, credincioşii de rit vechi, au luat calea pribegiei şi s-au răspândit în lume, în Polonia, Canada, Alaska sau chiar Japonia. S-au aşezat şi la gurile Dunării, în Dobrogea, pentru că fiind pescari din zona râurilor Don şi Nipru au putut continua să practice aceeaşi meserie în Jurilovca, Carcaliu, Sarichioi, Slava Cercheză, Slava Rusă, Ghindăreşti, Mila 23, Sfistofca sau Periprava.

Aşezarea Lurilovca s-a dezvoltat în timp prin pescuit şi mai târziu prin prelucrarea peştelui.

În prezent, Jurilovca este cea mai mare comunitate de pescari din Delta, 800 de oameni muncesc în această industrie, este centru de colectare şi prelucrare a peştelui. La fermele din Sălcioara se cresc bovine şi ovine şi există o mică fabrică de procesare a laptelui.

Specifică zonei este şi creşterea vacilor sălbatice pentru piei şi carne pe insulele lacurilor Razim şi Goloviţa, iar recent peste 50 de locuitorii din Jurilovca au devenit şi apicultori. Uniunea Europenă a alocat fonduri structurale pentru dezvoltarea durabilă a pescăriilor româneşti şi cu o investiţie SAPARD în valoare de un milion de euro a fost realizat sistemul de canalizare în Jurilovca.

Lipovenii din Jurilovca îşi câştigă existenţa din pescuit şi comerţul cu peşte, iar bunăstarea se vede chiar de la intrarea în comună.

Din cei aproximativ 7.000 de locuitori ai comunei, aproximativ 2.000 sunt lipoveni. Localitatea este a patra din ţară ca număr de lipoveni, care se declara de fapt ruşi considerând că termenul de “lipovean” este doar o poreclă, iar limba lipovenească nu există, fiind doar un dialect.

Lipovenii ţin la educaţia copiilor, au şcoală pentru clasele I-VIII, iar pentru liceu copiii merg la Tulcea, Constanţa, Bucureşti sau Iaşi. Ei studiază în limba română, dar au ore şi de limba maternă. Comunitatea acordă burse pentru studenţi în Iaşi sau în Rusia, la facultăţi de ştiinţe exacte, literatură şi limbi străine, cu excepţia celor de religie şi drept.

Deşi aflată „la margine de lume”, Jurilovca este mai „europeană” decât alte multe localităţi. Şcolile, atât cele din comună, începând cu Şcoala de arte şi meserii, cât şi cele din satele aparţinătoare  Sălcioara şi Vişina dispun de internet şi, în proporţie de 90 la sută au dascăli calificaţi.

Deşi sunt destui tineri plecaţi la muncă prin Spania sau Italia, fenomenul se va diminua treptat  pentru că în zonă apar noi locuri de muncă – la fabrică,  în comerţ, în turism, în administraţia locală sau în învăţămănt, iar comuna s-a dezvoltat şi s-a modernizat mult. Există canalizare, se lucrează la reţeaua de apă potabilă, străzile vor fi reabilitate şi asfaltate, astfel încât tinerii sunt tentaţi să-şi construiască şi ei case noi.

Ruşii din Jurilovca au păstrat cu sfinţenie cântecele vechi şi obiceiurile ruseşti.

Merg la biserica rusescă, unde slujbele se ţin în limba slavonă, împreună cu românii, iar femeile sunt obligate să poarte rochie lungă şi batic pe cap.

Lipovenii ţin sărbătorile pe rit vechi. Nu se obişnuieşte colindul în perioada sărbătorilor de iarnă, iar de Paşte nu se ciocnesc ouă, ci se pupă cu toţii. Maslinita reprezintă un lanţ care cuprinde săptămâna dinaintea începerii postului Paştelui, săptămână albă sau a brânzei, tot postul şi sărbătorile pascale.

Comunitatea celebrează sărbătorile religioase după Calendarul Iulian,  Anul Nou serbându-se pe 14 ianuarie.

Cea mai importantă sărbătoare religioasă lipovenească este Acoperământul Maicii Domnului – „Pocrov” – sărbătorită în 14 octombrie, zi în care lipovenii celebrează şi Ziua Peştelui, care durează de fapt trei zile.

Saunele sau băile, cum le spun ei, sunt specifice lipovenilor. Masajul cu mături speciale din stejar în timpul saunei este foarte apreciat, mai ales de turiştii care primesc un astfel de tratament pentru prima dată.

Jurilovca – destinaţie turistică

Ce a făcut din satele de pescari Jurilovca, Vişina şi Sălcioara, care compun comuna, o destinaţie turistică ?

Doar frumuseţea sălbatică a acestor locuri, nealterată de industrie sau turism excesiv.

S-au adăugat obiceiurile tradiţionale ale comunităţii de lipoveni, Cetatea antică Orgame (Argamum), de pe Capul Doloşman, promontoriul care împreună cu insula Bisericuţa strangulează complexul lagunar Razim-Sinoe, plaja de la Gura Portiţei, pescuitul sportiv şi plimbările pe lacul Razim, cel mai mare lac de apă dulce din România.

În plus, se spune că la Jurilovca se face şi cel mai bun borş de peşte.

Pe o o fâşie de nisip între Marea Neagră şi Lacul Goloviţa este staţiunea Gura Portiţei unde poţi înota în mare, iar la numai 50 de metri poţi pescui în Lacul Razelm, aici în nopţile de vară te poţi simţi ca într-un basm când înoţi printre licurici marini, iar dacă ai noroc poţi admira delfinii care înoată pe lângă ţărm.

La Gura Portiţei este un cunoscut complex turistic cu piscină şi aparate de fitness, o staţie meteo, un canton al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi în apropiere un far de semnalizare maritimă.

Pentru turişti s-a dezvoltat şi transportul pe lacul Goroviţa şi sunt organizate şi circuite turistice pe ruta Razelm-Sinoe până la Delta Dunării. Vin turişti de toate vârstele pentru plajă, pescuit, plimbări cu barcă, pentru focul de tabăra care se face în fiecare seară, pentru calmul zilelor şi liniştea nopţilor cu stele, pentru a simţi gustul unei vieţi libere.

Pe promontoriul stâncos Capul Doloşman este situl arheologic unde au fost identificate vestigiile anticei colonii greceşti Orgame, prima aşezare de tip urban de pe teritoriul României, menţionată într-un izvor antic. Hecateu din Milet menţiona colonia milesiană Orgame – la jumătatea secolului VII i.Hr, numită Argamum după ce romanii au anexat Dobrogea. Relicvele aşezării greceşti reprezintă o căutată destinaţie turistică, ca şi Callatis, Tomis sau Histria. La 2,5 km de de Capul Doloşman este insula stâncoasă Bisericuţa, unde se află urmele unui castru roman şi unde este loc de cuibărit şi popas al păsărilor migratoare,  zonă strict protejată a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Insula nu poate fi vizitată, dar poate fi admirată navigând în jurul ei.

În Insula Bisericuţa şi pe grindul Lupilor, ambele declarate rezervaţii naturale, se mai pot încă întâlni măslini dobrogeni, o specie rară din flora spontană a României, iar pe islazul comunei Jurilovca, lângă Pădurea Babadag, înfloreşte încă bujorul românesc, doar aici şi nicăieri în altă parte în lume.

Turismul de agrement s-a dezvoltat rapid.

Unii turişti vin în staţiunea Lunca, care oferă facilităţi de cazare foarte bune, pentru pescuit sportiv de crap, ştiucă, şalău, somn sau plătică.

Nu departe, pe unul dintre dealurile masive de calcar care străjuiesc lacul Razim, lângă Babadag, este Cetatea Enisala, Heracleea, fortăreaţa genoveză de la Marea Neagră.

Veche de 700 de ani, cetatea a fost construită pe vremea Imperiului Bizantin pentru a supraveghea drumurile pe uscat şi pe apă într-o perioada în care gurile Cernet şi Dunavăţ nu erau încă blocate, iar Lacul Razelm era golf la Marea Neagră. Locul are astăzi un romantism special la apusul soarelui, iar poziţia de belvedere permite o frumoasă panorama înspre Lacul Razim, mare, Delta şi Podişul Babadagului.

Toate au devenit oportunităţi turistice pentru cei dornici de odihnă şi relaxare într-un „peisaj de basm în apropiere de Marea Neagră şi de Delta Dunării, o zona umedă unică şi o localitate aflată în patrimoniul mondial al UNESCO pentru biodiversitatea şi peisajele sale uimitoare”, după cum e descrisă localitatea românească într-un comunicat al Comisiei Europene.

Comuna a făcut eforturi de dotare în sprijinul familiilor cu copii şi al persoanelor cu nevoi speciale: rampe pentru scaunele cu roţile, servicii de închiriere de biciclete şi acces adaptat la plajă.

Cazarea se poate face la pensiuni, la hoteluri, la căsuţe la Portiţă sau, cel mai avantajos, la particularii din Jurilovca.

Zona comunei Jurilovca e destinaţie pentru toate anotimpurile, primăvara înfloreşte bujorul românesc, numit şi „focul vegetal” de la marginea estică a Pădurii Babadag, dar este ideală şi toamna pentru o partidă de pescuit, iar turiştii care vin aici iarna se pot plimba pe lacul îngheţat.

Primul punct de informare turistică

A fost realizat prin proiectul “Economia bazată pe cunoaştere”, fiind iniţiat cu resurse locale pe baza infrastructurii IT& C puse la dispoziţie de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, pentru a deservi persoanele care doresc să obţină informaţii în mod rapid şi eficient despre serviciile şi facilităţile turistice oferite în zonă.

PAPI, Punctul de Acces Public la Informaţie, este deschis zilnic de la 8 la 16, lângă primărie în incinta Căminului Cultural. Comuna este traversată de drumul judeţean DJ 222.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.